Citatul de mai sus, atribuit lui Henry Ford înseamnă extraordinar de mult pentru un supravieţuitor autentic. Înseamnă chiar totul: poate face diferenţa între viaţă şi moarte, între agonie şi extaz, între împlinire şi eşec. O intersecţie cu două drumuri, unul spre limanul împlinirii iar altul spre abisul disperării.
- „Pot”!
Un cuvânt mic, dar cu implicaţii nebănuite, care mă face să îl tratez cu respect deşi mă feresc să folosesc des superlativele. Pentru cineva înseamnă o binecuvântare, iar pentru altul un blestem al neputinţei. Totul de la un singur cuvânt: POT!
De unde vine puterea lui „pot”?
În general mă pricep să repar mărunţişuri. Dar cu o ocazie, privind la uşa de la maşină care nu mai răspundea la telecomandă mi-am spus: „Cine ştie ce e defect. E prea complicat pentru mine să o repar. Nu sunt electrician, nu mă bag” Am mers la un profesionist şi problema s-a rezolvat repede: un contact slăbit (vizibil, nici măcar greu de găsit…) pe care îl puteam rezolva şi eu. Aaa, să nu uit: m-a costat cât câştigam într-o jumătate de zi, timp pierdut, regrete ca după o ocazie pierdută… . Şi nu pentru un şurub desfăcut, ci pentru un cuvânt nerostit la timpul lui.
Însă cu altă ocazie, mi-am luat revanşa: altă maşină, dar tot o problemă de electricitate, mult mai complexă şi mai greu de rezolvat. După vreo două săptămâni în care am tot căutat un bloc de lumini pe la magazine mi-am luat inima în dinţi şi l-am desfăcut. Am gândit: trebuie să pot, şi chiar dacă nu voi rezolva ceva, cel puţin încerc. Ce se poate întâmpla mai rău…!
Şi a mers. Ba chiar mai merge şi în ziua de azi, deşi au trecut aproape trei ani de la eveniment!
De unde îi vine puterea, deci?
Nu din dicţionar şi nici din gramatica limbii române. Nu din exterior, ci din interiorul fiinţei noastre. Şi nu de oriunde, ci din locul tainic din care ne izvorăsc gândurile, ideile, idealurile: din mintea noastră!
Fără exagerare, cuvântul „pot” este ca un comutator electric cu două poziţii: închis şi deschis. Dacă alegi poziţia „închis”, mintea se blochează; potenţialul creator rămâne nefolosit şi rezolvarea problemei nu va veni niciodată. În schimb, dacă îl setezi pe „deschis” capacitatea de procesare se va mări exponenţial şi mai devreme sau mai târziu soluţia va fi identificată. De multe ori, chiar fără a te mai gândi insistent la rezolvarea ei.
Nu intru în detalii de natură psihologică, dar reţine: pentru a funcţiona, mintea are nevoie de un singur lucru – să crezi că poţi.
Iar rezultatele nu vor întârzia să apară!
Viaţa e fragilă. Trateaz-o cu delicateţe, respect-o, ocroteşte-o. Acum, mâine săptămâna viitoare, fără odihnă . Pentru că lupta pentru supravieţuire e ca respiraţia: fără pauză, fără întrerupere. Asta e viaţa…